Afirmații controversate despre impactul regenerabilelor asupra rețelei energetice

Într-un interviu video acordat platformei DC Business, Bogdan Badea, Chief Investment Officer și fost președinte al Directoratului Hidroelectrica, a declarat direct că panourile solare și eolienele „creează dezechilibre în sistem”, atrăgând atenția asupra unei probleme tot mai vizibile în contextul creșterii accelerate a capacităților de producție din surse regenerabile din România.

Badea a explicat că producția intermitentă și greu de prezis a panourilor solare și a turbinelor eoliene afectează echilibrarea în timp real a Sistemului Electroenergetic Național, punând presiune pe operatorul de transport și de sistem, Transelectrica, care trebuie să asigure permanent echilibrul între producție și consum.

„Bateriile au, în momentul de față, un rol limitat în corectarea acestor dezechilibre”, a completat reprezentantul Hidroelectrica, subliniind că tehnologiile de stocare existente pot compensa variațiile de producție doar pe intervale relativ scurte de timp, din cauza costurilor ridicate și a gradului de maturitate tehnologică.

Soluția: proiecte hibride și capacități flexibile

În contrapondere, Badea a susținut că soluția viabilă pentru sistemul energetic românesc constă în dezvoltarea de capacități de producție flexibile și proiecte hibride care combină producția hidro cu cea fotovoltaică și, eventual, eoliană, alături de soluții de stocare integrate.

„Hidroelectrica trebuie să mizeze pe diversificare, hibridizare și stocare”, a declarat Badea în alte intervenții publice recente, punctând că această abordare este esențială pentru menținerea rolului companiei ca furnizor de energie de bază și de echilibrare în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile variabile în mixul energetic național.

Strategia promovată de Badea contrazice abordarea simplistă de adăugare masivă de capacități solare și eoliene, fără investiții corespunzătoare în infrastructura de rețea, stocare și flexibilitate.

Hidroelectrica: cel mai mare producător din România

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, companie cu capital majoritar de stat listată la bursă, care joacă un rol esențial în asigurarea energiei de echilibrare și a serviciilor de sistem. În acest context, poziția exprimată de Badea reflectă interesul strategic al companiei de a-și păstra relevanța într-un peisaj energetic în schimbare.

Compania dezvoltă în prezent proiecte noi de panouri fotovoltaice, inclusiv proiecte de fotovoltaice plutitoare, o premieră în România, care vizează combinarea avantajelor producției hidro cu cele ale fotovoltaicului pentru a crește flexibilitatea sistemului. Badea a precizat că aceste noi capacități „nu vor ieftini automat energia, dar pot avea un rol esențial în stabilizarea pieței și creșterea securității energetice”.

Dezbaterea europeană și provocările specifice României

Declarațiile lui Badea se înscriu într-o dezbatere mai largă la nivelul Uniunii Europene și al României privind modul în care sursele regenerabile variabile sunt integrate în sistemele energetice. La nivelul pieței românești, creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice și eoliene din ultimii ani, încurajată de scheme de sprijin și fonduri europene, se suprapune peste un Sistem Electroenergetic Național în care asigurarea stabilității rețelei devine o provocare tot mai complexă.

Badea a arătat în interviuri recente că simpla creștere a capacităților solare și eoliene nu duce automat la ieftinirea energiei, ci poate genera volatilitate și episoade de prețuri foarte mici sau foarte mari, un fenomen observat deja pe piețele europene cu pondere ridicată de regenerabile.

Ce urmează pentru piața energetică din România

Avertismentul transmis de reprezentantul Hidroelectrica ridică semne de întrebare privind designul actual al pieței energetice din România și despre modul în care mecanismele de piață trebuie adaptate pentru a recompensa serviciile de echilibrare și capacitatea de back-up. Pentru consumatorii din România, aceste dezbateri se traduc direct în siguranța alimentării cu energie și în stabilitatea prețurilor într-o perioadă în care tranziția energetică accelerează sub presiunea obiectivelor de decarbonare.

Rămâne de văzut dacă autoritățile de reglementare și factorii de decizie vor lua în considerare apelul pentru o abordare de sistem care să pună accent pe integrare, flexibilitate și proiecte hibride, renunțând la logica单纯ei creșteri de MW solari și eolieni fără investiții complementare în stocare și capacități flexibile de producție.